Când se aplică sancțiuni pentru campanie electorală ilegală

Campania electorală este perioada în care partidele politice, alianțele și candidații își prezintă programele, își promovează ideile și încearcă să convingă alegătorii.
Dar, pentru ca alegerile să fie corecte și egale, legea impune reguli stricte.
Orice abatere de la aceste reguli poate duce la sancțiuni pentru campanie electorală ilegală, aplicate de autoritățile electorale sau judiciare.

Sancțiunile nu se aplică arbitrar.
Ele apar doar în momentul în care fapta este dovedită și se încadrează în prevederile legale privind desfășurarea campaniei.
Legea electorală, deciziile Autorității Electorale Permanente (AEP) și dispozițiile Biroului Electoral Central stabilesc clar când, cum și de către cine se aplică aceste sancțiuni.

Ce înseamnă campanie electorală ilegală

Campania electorală devine ilegală atunci când participanții încalcă regulile stabilite prin Legea nr. 208/2015, Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, sau Legea nr. 115/2015 pentru alegerile locale.

Sunt considerate acțiuni ilegale:

  • promovarea electorală înainte de începerea oficială a campaniei;
  • distribuirea de bani, bunuri sau avantaje materiale alegătorilor;
  • utilizarea simbolurilor statului în scop electoral;
  • denigrarea adversarilor prin informații false;
  • afișajul neautorizat sau în locuri interzise;
  • finanțarea campaniei din surse nedeclarate;
  • organizarea de evenimente fără respectarea legii.

Oricare dintre aceste fapte atrage răspunderea contravențională, administrativă sau chiar penală, în funcție de gravitate.

Când se aplică sancțiunile: momentul legal

Sancțiunile pentru campanie electorală ilegală se pot aplica:

  • în timpul campaniei electorale, imediat ce fapta este constatată;
  • în ziua votului, dacă activitatea ilegală continuă (ex. oferirea de bani sau materiale promoționale);
  • după alegeri, dacă faptele sunt descoperite ulterior, pe baza sesizărilor, probelor sau verificărilor financiare.

Așadar, nu există un termen unic.
Sancțiunile se aplică ori de câte ori o instituție competentă constată încălcarea legii, chiar și retroactiv, în limitele prescripției.

Când se aplică sancțiuni pentru campanie începută înainte de termen

Campania electorală are o durată precisă, stabilită de lege:

  • pentru alegerile locale și parlamentare: 30 de zile;
  • pentru alegerile prezidențiale și europarlamentare: 45 de zile.

Începerea campaniei înainte de data oficială reprezintă o abatere contravențională.
Autoritatea Electorală Permanentă și poliția pot aplica amenzi dacă:

  • se difuzează materiale promoționale înainte de termen;
  • se montează bannere, afișe sau panouri în spații publice;
  • se organizează evenimente electorale sub acoperirea altor acțiuni.

Sancțiunile se aplică imediat ce fapta este sesizată și confirmată prin proces-verbal.

Când se aplică sancțiuni pentru publicitate electorală neautorizată

Publicitatea electorală este reglementată strict.
Afișele, bannerele, spoturile TV sau online pot fi difuzate numai în perioada oficială de campanie și cu respectarea formatului legal.

Sancțiunile se aplică atunci când:

  • afișele depășesc dimensiunile legale (50×35 cm);
  • sunt amplasate pe instituții publice, școli, spitale, biserici;
  • sunt lipite fără acordul proprietarului;
  • nu sunt inscripționate cu numele partidului și tirajul.

Primăriile și poliția locală pot dispune îndepărtarea materialelor neconforme, iar contravenienții primesc amenzi între 1.000 și 10.000 lei.
În caz de repetare, AEP poate suspenda finanțarea campaniei respective.

Când se aplică sancțiuni pentru coruperea alegătorilor

Una dintre cele mai grave abateri este coruperea alegătorilor, adică oferirea de bani, bunuri sau avantaje în schimbul votului.

Aceasta se pedepsește penal, nu doar contravențional.
Codul Penal (art. 386) stabilește că fapta constituie infracțiune, iar sancțiunea este:

  • închisoare de la 6 luni la 5 ani;
  • interzicerea dreptului de a candida sau a ocupa funcții publice.

Sancțiunea se aplică indiferent de momentul constatării, chiar și după încheierea campaniei.
Organele judiciare pot deschide dosare penale pe baza sesizărilor venite de la alegători, observatori sau partide.

Când se aplică sancțiuni pentru atacuri denigratoare și dezinformare

Legea interzice campaniile bazate pe calomnie, dezinformare și atacuri la persoană.
Candidații și partidele trebuie să respecte principiul egalității și al decenței în discursul public.

Sancțiunile se aplică:

  • dacă se difuzează materiale mincinoase care afectează imaginea altor candidați;
  • dacă se folosesc mijloace de presiune psihologică, intimidare sau incitare la ură;
  • dacă se manipulează conținutul în mediul online pentru a influența votul.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) poate suspenda emisiuni, retrage spoturi și aplica amenzi televiziunilor care difuzează conținut ilegal.
De asemenea, AEP poate sancționa partidele care finanțează astfel de campanii.

Când se aplică sancțiuni pentru nerespectarea regulilor online

Campaniile din mediul online trebuie să respecte aceleași reguli ca și cele din spațiul fizic.
Sancțiunile se aplică atunci când:

  • nu este indicată sursa finanțării postărilor sponsorizate;
  • se folosesc conturi false pentru propagandă;
  • se promovează mesaje de ură sau discriminare;
  • se publică sondaje neautorizate în ultimele 48 de ore înainte de vot.

Autoritatea Electorală Permanentă colaborează cu platformele digitale și poate dispune blocarea conținutului sau aplicarea de amenzi.
Amenzile variază între 4.500 și 20.000 de lei, în funcție de gravitate.

Când se aplică sancțiuni pentru finanțare ilegală a campaniei

Legea finanțării partidelor politice prevede sancțiuni dure pentru:

  • primirea de donații neînregistrate;
  • finanțarea din surse externe interzise;
  • cheltuirea banilor publici fără justificare;
  • depășirea plafoanelor de cheltuieli.

Sancțiunile se aplică în urma controalelor efectuate de AEP, atât în timpul campaniei, cât și după finalizarea acesteia.
Dacă se constată nereguli grave, AEP poate dispune:

  • suspendarea subvențiilor;
  • confiscarea sumelor ilegale;
  • sesizarea organelor penale.

În cazul în care finanțarea ilegală a influențat rezultatul alegerilor, instanțele pot dispune anularea mandatului câștigătorului.

Când se aplică sancțiuni pentru folosirea resurselor publice

Funcționarii publici, primarii, președinții de consilii județene și miniștrii au interdicția de a folosi resursele instituțiilor în scop electoral.

Sancțiunile se aplică atunci când:

  • se folosesc autoturisme, sedii sau bani publici în campanie;
  • se oferă avantaje economice pentru susținerea unui candidat;
  • se organizează evenimente cu participarea instituțiilor publice.

Legea califică aceste fapte ca abuz în serviciu sau folosirea funcției în scop electoral, atrăgând răspunderea administrativă și penală.
Agenția Națională de Integritate (ANI) și Parchetul pot interveni din oficiu.

Când se aplică sancțiuni pentru încălcarea regulilor în ziua votului

În ziua alegerilor, orice formă de propagandă electorală este interzisă.
Sancțiunile se aplică imediat dacă:

  • se distribuie materiale promoționale în apropierea secțiilor de vot;
  • se influențează alegătorii la intrarea în secție;
  • se transmit mesaje electorale prin telefon sau online.

Birourile electorale și poliția pot aplica amenzi între 1.500 și 4.500 de lei.
Dacă fapta are caracter organizat, ea devine infracțiune electorală.

Când se aplică sancțiuni pentru lipsa eticii în campanie

Chiar dacă nu toate abaterile sunt sancționate juridic, există și sancțiuni morale și politice.
Partidele și candidații care:

  • mint publicul;
  • folosesc teme discriminatorii;
  • manipulează opinia prin frică sau ură,
    pot fi sancționați de alegători prin vot negativ și prin pierderea încrederii publice.

Comisiile de etică ale partidelor pot dispune sancțiuni interne: avertisment, suspendare sau excludere.
Astfel, integritatea devine o formă de responsabilitate politică, nu doar legală.

Când se aplică sancțiuni pentru încălcarea regulilor de sondaj

Publicarea sondajelor de opinie este permisă doar până la 48 de ore înainte de ziua votului.
După acest termen, difuzarea de sondaje devine ilegală și se sancționează.

Autoritatea Electorală Permanentă și CNA aplică amenzi între 5.000 și 25.000 de lei televiziunilor, radiourilor sau publicațiilor care încalcă regula.
De asemenea, sondajele care nu menționează metodologia, marja de eroare și cine le-a comandat pot fi considerate manipulatoare.

Sancțiunile se aplică imediat după constatarea abaterii, indiferent dacă scrutinul s-a încheiat.

Când pot fi contestate sancțiunile aplicate

Orice sancțiune aplicată în campanie poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.
Contestația se depune la:

  • Biroul Electoral Județean, pentru sancțiunile locale;
  • Biroul Electoral Central, pentru cele naționale;
  • instanțele de contencios administrativ, pentru amenzile AEP sau CNA.

Hotărârile acestor instituții sunt executorii, iar sancțiunile se aplică imediat.
Doar instanțele pot suspenda efectele până la soluționarea definitivă.

Când se aplică sancțiuni pentru campanie ilegală ?

Sancțiunile se aplică:

  • în timpul campaniei, pentru orice abatere constatată;
  • în ziua votului, pentru propagandă sau influențare ilegală;
  • după alegeri, dacă neregulile sunt descoperite ulterior;
  • de AEP, CNA, poliție, Parchet sau instanțe, în funcție de tipul faptei.

Faptele pot atrage:

  • amenzi contravenționale;
  • suspendarea finanțării;
  • pierderea mandatului;
  • dosar penal, pentru cazurile grave.

Campania electorală legală este esența democrației: oferă șanse egale, respect și transparență.
Aplicarea sancțiunilor nu este o formă de cenzură, ci o garanție că votul fiecărui cetățean valorează la fel.

Un sistem politic sănătos se construiește nu doar prin libertate, ci și prin reguli clare.
Respectarea lor face diferența între o competiție democratică și o simplă luptă pentru putere.

About the Author: Dorina

You might like

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *